+40 238 534 173
INFO COMUNA > ISTORIE

Biserica şi viaţa religioasă (1832-1921)


     Istoria bisericii pe aceste meleaguri este tot atât de veche ca cea a satului, tradiţia creştin-ortodoxă şi istoria neamului românesc confirmând că acolo unde a fost o aşezare omenească s-a construit şi un lăcaş de închinare. Cu mult înainte de 1832, în Evul Mediu, alături de voievozi şi boierii au fost mari ctitori de biserici şi mănăstiri, gândindu-ne în primul rând la acei mari boieri care au stăpânit satul Padina-Bora în secolul al XVI-lea, precum Stroe mare spătar sau Ivaşcu mare vornic.      De asemenea, pentru secolul al XVII-lea avem documente istorice care atestă influenţa în zonă a episcopiei Buzăului, fondată încă din vremea domniei lui Radu cel Mare (1495-1508), dar mai ales dependenţa moşiei Padina Borăi de mănăstirile Radu Voda (Sf. Troiţă), Tutana şi Iviron (de la Sfântul Munte Athos). Pe la 1680-1681, călugării de la mănăstirea Radu Voda (închinată mănăstirii Iviron) veneau frecvent la Bora şi Padina Borăi.      Cu siguranţă, pe lânga viaţa agricolă şi pastorală, a existat aici la Padina - Borăi-Macoveiul o viaţă religioasă intensă, înca din Evul Mediu. În secolul al XVIII-lea au fost ridicate ultimele biserici de pe vechea vatră a satului de pe Movila Bândăului. La începutul secolului al XIX-lea, odată cu enoriaşii, au fost mutate mai la sud biserica, odăjdiile şi odoarele sfinte.      După anul 1832, odată cu întemeierea satului pe actuala vatră, au fost construite două lăcaşuri de cult: biserica Sf. Nicolae (1835) şi biserica Sf. Ioan (1837-1838)39. Biserica “Sf. Nicolae” a fost sfinţită la 13 septembrie 1835, fiind construită în trei ani de la mutarea satului pe noua vatră.